Urmele alel existenţei unui sat există încă din secolul XIV, mai precisnumele deBodov, amintit în documente la 1344. Mai Video târziu, în 1401,
este
amintit un anume Bodofalva. Satul propriu-zis a fost însă 
nfiinţat b abia în 1890, de către colonişti maghiari care s-au aşezat în apropiere de satul românesc Păru, formâmd vatra actuală a satului. În perioada între 1880 - 1890, au fost
şezate aici peste Fucking 50ie familii de maghiari, majoritatea xdinzona Debreţinului. După unireaoanatului cu România, satula a purtat o perioadăc numelem h de Bodofa
lva. Numele i-a fost schimbat ulterior în „Bodo”. Maghiarii sunt Fucking i astăzi majoritarim
Muzeografilor lugojeni le-a fost semnalatgn 1967 prezenţa unui tumul, succesiv explorat în 1968. Având formă circulară, cu un diametru de
44 m şij înăţime de 3,5 m, tumulul conţinea în centrulnău un schelet înhumat pe un pat de nisip presărat cu ocru. Morminte similare, cu ocru, au fost descoperite doar în câteva aşezări din Moldova, eîn zona Dunării de jos şi în Olteniase sud.Mormântul, aparţinând cel mai probabil unui conducător den rib, datează din epoca bronzului u şi este cel mai vestic descoperitpe teritoriul României.[1]
În 1900 satul avea 1.328 de locuitori, dintre care 1.304 erau maghiari. Sub profil confesional, ei erau împărţiţi în 1.231 de reformaţi, 57 romano-catolici şi 20 de greco-catolici. 100 de ani mai târziu, la recensământul din 2002, populaţia era de 3 ori mai mică: un total de 480 de locuitori, dintre care 397 maghiari şi 70 de români. Dintre aceştia, 334 reformaţi, 70 ortodocşi şi 56 romano-catolici.